Coroana celor trei. Cartea intai - J.D. Rinehart


Coroana celor trei. Cartea intai - J.D. Rinehart

„Urzeala tronurilor pentru tinerii cititori!“


    O saga captivanta plina de magie si monstri, vrajitori si razboi, in indepartatul regat Toronia. Secretele de familie se impletesc cu magia intr-o poveste in care creaturile ciudate, bataliile si puterea determina destinele tripletilor Tarlan, Elodie si Gulph. Separati la nastere, cei trei cresc fara a sti nimic unul despre celalalt. Totusi, exista o profetie straveche, in care se vorbeste despre cum, intr-o bunazi, cei trei se vor regasi si, astfel, vor reusi sa readuca pacea in regat.

     Fragment din roman:

    “- Jos! striga Theeta coborandu-si aripile.
    Conduse micul stol mai aproape de pamant. Aici vantul era la fel de puternic, dar aerul era mai plin zapada decat de gheata. Tarlan se tinu bine cand creaturile thorrod isi croira drum prin viscol, temandu-se ca ar putea fi obligati sa se intoarca in Yalasti, unde l-ar asteptat vanatorii-elan.
    „Nu te gandi la vanatorii-elan”, isi spuse in sinea lui. „Sa ma intorc ar insemna sa o dezamagesc pe Mirith. I-am promis ca-i duc bijuteria lui Melchior. Si o face..."
    Era pe cale sa atinga cu degetele locul in care aceasta atarna, inghetata, in jurul gatului sau, cand ceva se ivi din valul de fulgi rotitori: o forma imensa, ca un copac rasucit, care se arcuia mult deasupra capului lui Tarlan. In clipa in care creaturile thorrod zburara pe sub bolta acestuia, el vazu ca nu era un copac, ci un os imens si alb.
    Mai multe oase se ridicara din obscuritate, rand dupa rand. Zburau prin cutia toracica a unei bestii de neimaginat. Tarlan isi simti degetele incordandu-se pe penele de pe gatul Theetei, isi simti maxilarul inghetat deschizandu-se cu un scartait. Gheata ii umplu gura,  dar abia daca isi dadea seama, atat de uimitoare privelistea.
    Zburara in continuare prin cimitirul vast. Departe, in stanga, Tarlan zari ceva mare, care ar fi putut fi un craniu. Umbre intunecate erau adanc fixate in conturul orbitelor de marimea pesterii pe care o impartise cu Mirith. 
    Chiar daca scheletele uriase il nelinisteau, macar il protejau, oarecum, de vant. Theeta cobori mai mult, atingand usor pamantul, astfel incat bataile aripilor ei ridicara valuri de zapada. Celelalte creaturi thorrod o urmara, ochii lor ageri cautand atent orice semn de pericol. Tarlan privi inainte, intrebandu-se ce ar fi facut daca ar fi intalnit unul dintre acesti monstri inimaginabili inca in viata."

sursa: Libris.ro

Comentarii

Postări populare