vineri, 11 august 2017

Recenzie: "Nujeen" de Nujeen Mustafa şi Christina Lamb


 Prizonieră în apartamentul din Alep unde locuieşte cu familia ei, Nujeen este bolnavă de paralizie cerebrală şi condamnată să trăiască într-un cărucior cu rotile. Neputând să meargă la şcoală, învaţă singură engleza din serialele americane de televiziune. Când luptele dintre trupele dictatorului Assad şi militanţii ISIS cuprind şi Alepul, Nujeen şi ai ei iau calea exilului. Ajunşi în Turcia, se alătură altor mii de sirieni care se îndreaptă spre Europa căutând azil şi, poate, o viaţă mai bună. Mereu optimistă, în ciuda bolii sale şi a suferinţelor prin care a trecut, Nujeen dezvăluie lumii întregi ce înseamnă să trăieşti sub o dictatură şi să înduri ororile războiului civil, să fii nevoit să-ţi părăseşti ţara şi să depinzi de alţii. Povestea ei este drama refugiaţilor sirieni văzută prin ochii unei fete al cărei curaj impresionează şi care nu încetează nicio clipă să spere.

 Cât de norocoşi suntem (noi, generaţia mai nouă) că nu am prins niciun război! Cât de mulţumiţi ar trebui să fim că putem să stăm liniştiţi acasă, ascultând muzică, făcând treabă, citind, gătind, fără să stăm cu teama că în orice secundă bombele pot pica din cer şi imediat să fim îngropaţi în dărâmături. Însă noi nu ne mulţumim şi spunem că situaţia noastră e cea mai gravă, cea mai dificilă, cea mai cea. Aproape nimeni nu se gândeşte că mulţi oameni (femei, bărbaţi, copii) fug din calea războaielor, bombardamentelor sau împuşcăturilor pentru a avea o viaţă mai bună. 

 Nujeen este un adevărat model de ambiţie, inteligenţă şi pozitivism. Cu toate că este imobilizată într-un scaun cu rotile, Nujeen nu foloseşte acest lucru ca o scuză, ci încearcă să depăşească orice clipă grea cu optimism. Zâmbeşte de câte ori poate şi se bucură nespus de fiecare zi nouă, pentru că ea ştie că în acea zi poate face o mie de lucruri şi poate învăţa o mie de informaţii noi. Iubeşte luna, cerul şi stelele, în majoritatea serilor ieşind pe acoperişul blocului în care locuia pentru a admira corpurile cereşti, şi adorme cu gândul că într-o zi va ajunge astronaut. Se dedică întru totul atunci când face ceva, chiar şi când urmăreşte un episod din serialul ei preferat, nedorind să fie întreruptă de nimeni şi să piardă vreo replică a personajelor ei preferate. Tocmai pentru că este concentrată la serial, a ajuns să înveţe engleza, fără profesor, fără ajutor din partea nimănui. 

 Lucrurile în Siria merg din ce în ce mai prost, iar teroriştii încearcă să cucerească cât mai multe teritorii, printre care şi zona în care se afla Nujeen, şi anume Alep. Cu frica că în orice moment pot fi omorâţi, membrii familiei lui Nujeen hotărăsc să părăsească Alepul. Pe 27 iulie 2012, ajung în Manbij. Observând că nici aici nu este în siguranţă, familia lui Nujeen se îndreaptă spre Gaziantep (Turcia), străbătând 173 de kilometri cu maşina unchiului Ahmed.

 Părăsindu-şi părinţii în Gaziantep, Nujeen şi o soră de-a ei pleacă spre Izmir (un oraş din sud-vestul Turciei), cu avionul. După ce merge încă câţiva kilometri, Nujeen ajunge în Behram, pe 1 septembrie 2015, iar din Behram merge spre Lesbos (o insulă din Grecia). Călătoria lui Nujeen continuă, cele două fete mergând spre Atena, apoi Salonic, iar pe 15 septembrie 2015 sosesc în Macedonia. Tot pe 15 septembrie străbat drumul spre Serbia. După Serbia, urmează Croaţia, Slovenia, Austria şi Germania (destinaţia finală a călătoriei lui Nujeen). Pe 22 septembrie Nujeen păşeşte pe pământ german şi se simte muţumită de călătoria pe care tocmai a făcut-o şi, de asemenea, se simte mulţumită de ambiţia care a determinat-o să termine cu bine călătoria aceasta destul de lungă şi grea pentru ea.

 În călătoria sa, Nujeen a suportat multe etape dificile, dar a încheiat-o cu succes. În Germania, Nujeen îşi reîntâlneşte fraţii şi surorile care deja ajunseseră aici, merge la şcoală şi îşi face o rutină. Fericită că poate să meargă şi ea la şcoală, Nujeen absoarbe toate informaţii preţioase pe care le împărtăşesc profesorii ei. Orice părinte ar fi mândru de un copil precum Nujeen Mustafa.  

 Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre un copil model, vă invit cu drag să citiţi cartea şi să urmăriţi, plini de speranţă, drumul parcurs de Nujeen pentru a trăi într-o ţară normală.

 Cartea o găsiţi aici, pe site-ul celor de la Târgul Cărţii, la un preţ mult mai mult decât tentant. De asemenea, găsiţi o gamă variată de cărţi noi şi vechi pe târgulcărţii.ro. Recomand cu drag această librărie şi anticariat, pentru că alături de preţurile mici, prezintă seriozitate şi încredere. Spor la cumpărături şi lecturi plăcute, dragilor!

Traducător: Irina Borţoi
Editura: Polirom
Număr pagini: 256



8 comentarii:

  1. Wow, îmi pare o carte foarte interesantă. Cred că mi-ar plăcea să o citesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merită să o treci pe listă :) Lecturi plăcute în continuare!

      Ștergere
    2. Mersi, la fel și ție. O am în vizor.

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Mulţumesc de trecere, VeRo! O zi plăcută!

      Ștergere
  3. Imi plac cartile ce impartasesc povesti din Orient, ba chiar am citit cateva si le-am mentionat pe blog.
    Momentan, iti spun sincer,nu vreau sa mai citesc cartile astea, pentru ca ma intristeaza, ma framanta si...ma dor cumva. Stii ce am citit ultima oara? "In pielea unei jihadiste" - ai auzit de ea?
    Eu asa mult m-am suparat si intristat dupa cce am citit cartea (are recenzie pe blog), incat am simtit nevoia de o mica pauza.
    Pare oricum interesanta cartea si cred ca merita citita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oh, da, sunt foarte dureroase aceste cărţi :( eu rămân de fiecare dată impresionat de povestea personajului principal şi continui să citesc cărţi de acest timp, pentru că vreau să văd şi cealaltă parte întunecată a lumii. Da, am auzit de ea, însă n-am citit-o. Sper să ajung curând la ea! Lecturi uşoare şi un weekend superb, Loredana!

      Ștergere