Recenzie: "Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry" de Rachel Joyce


Emoționant, fain scris și cu un mesaj important.

“Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry” a apărut în anul 2014, la editura Litera, în colecţia “premium”, în traducerea lui Petre Iamandi, având 336 de pagini. 

  Am ales această carte, pentru că, pe lângă titlul inspirat, coperta mi-a plăcut mult, mult. Deşi nu e bine să ne luăm după coperţi, eu am făcut o alegere bună, întrucât romanul de faţă este unul reuşit, susţinând că nu trebuie să ne pierdem speranţa niciodată şi că trebuie să fim ambiţioşi dacă vrem să terminăm ceea ce ne-am propus. De asemenea, un alt mesaj al cărţii, ar fi că dacă credem cu adevărat că ceva se va întâmpla, neascultând opiniile negative şi descurajatoare ale oamenilor din jur, atunci acel lucru chiar se va întâmpla, căci am muncit mult să-l facem să se întâmple şi ne-am străduit să oferim ceea ce aveam mai bun, la final fiind încoronaţi cu titlul de campion.

 Rachel Joyce m-a surprins plăcut cu romanul său de debut şi sper că în viitor se va traduce în româneşte şi continuare acestui roman: “The Love Song of Miss Queenie Hennessy”. M-aş bucura enorm dacă aş citi continuarea, şi nu pentru că romanul acesta s-ar fi sfârşit într-un mod misterios, eu sfârşind prin a-mi roade unghiile de curiozitate, nu, ci, pentru că vreau să mai petrec alte ore alături de personajele romanului “Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry”.

 Simpaticul Harold este un vârsnic, ieşit la pensie, care locuieşte într-un mic sat din Anglia, alături de soţia sa, doamna Maureen Fry. Viaţa la ţară este relaxantă şi liniştită, dar într-o zi Harold primeşte o scrisoare de la o persoană pe care a uitat-o undeva prin rafturile minţii, însă care i-a fost foarte dragă lui Harold în tinereţea sa, acum această persoană fiind internată într-un spital, întrucât are cancer. Expeditorul este o femeie pe nume Quennie, iar odată cu scrisoarea, o mulţime de amintiri îşi fac apariţia în capul lui Harold, fiind cuprins într-un vârtej puternic, de nişte flash-uri care-i reamintesc de relaţia lui cu Quennie, fata care a lucrat demult cu el într-o fabrică de bere. Pe când soţia lui Harold ia scrisoarea ca pe ceva neînsemnat, Harold rămâne profund marcat de prezenţa ei şi îi scrie şi el câteva rânduri fostei sale prietene. Pe cât de simplu de spus, pe atât de greu de executat, Harold scriind şi rescriind o mulţime de scrisori.

 Plecând să pună scrisoarea finală la o cutie poştală, domnul Fry refuză să-i dea drumul scrisorii şi se hotărăşte că o să pună scrisoarea la următoarea cutie. Şi tot aşa, până când trece de câteva cuti, ajungând într-o benzinărie. Fata care este la casierie poartă un discurs cu Harold despre cancer, fata îndemnându-l pe bărbat să creadă că prietena sa se poate vindeca de cancer dacă el chiar cred că aceasta se va vindeca. În acest sens, Harold Fry ia o decizie de moment şi pleacă în direcţia spitalului în care este internată şi tratată Queenie.
 Distanţa dintre micuţul sat unde locuieşte bătrânelul până la spital este foarte, foarte lungă, presupunând să mergi la pas mii de kilometri, trecând prin nenumărate sate şi oraşe. Cu o ambiţie de fier şi încurajat şi de fata de la benzinărie, Harold porneşte în acest pelerinaj gândind astfel: dacă eu străbat distanţa până la Queenie îi voi oferi acesteia speranţă şi aceasta se va vindeca de cancer. Pe drum, domnul Fry întâlneşte o selecţie de persoane care-l învaţă lecţii esenţiale şi care-i deschid ochii. Printre persoanele pe care Harold le întâlneşte sunt şi câţiva care-l descurajează pe bărbat, dar el nu renunţă. Purtând o pereche de pantofi de yachting, neavând alimente şi resurse care să-i facă călătoria mai uşoară, Harold îşi duce viaţa de pe o zi pe altă. Soţia sa, rămasă acasă, îl crede nebun pe soţul ei şi este afectată de decizia lui, chiar şi ea descurajându-l la început. Dar oare va termina Harold călătoria? Va supravieţui sau nu Quennie? 

 Eu, personal, am iubit romanul acesta. Mi-a oferit clipe de bucurie, de nostalgie, de dor, de tristeţe şi (cel mai important) clipe de speranţă. Căci în mintea lui Harold speranţa moare ultima şi determinarea lui de a duce totul la bun sfârşit câştigă viaţa speranţei. Recomand cu încredere cartea “Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry” tuturor celor care sunt dornici de a se corecta şi de a învăţa din greşelile bătrânului Harold. Nu veţi regreta dacă o veţi citi.

 Cartea o găsiţi aici, pe site-ul celor de la Târgul Cărţii, la un preţ mult mai mult decât tentant. De asemenea, găsiţi o gamă variată de cărţi noi şi vechi pe târgulcărţii.ro. Recomand cu drag această librărie şi anticariat, pentru că alături de preţurile mici, prezintă seriozitate şi încredere. Spor la cumpărături şi lecturi plăcute, dragilor!

Comentarii

Postări populare