Recenzie „Fenomenul Bullying: 8 strategii pentru a-i pune capăt”, de Signe Whitson


An apariţie: 2017;
Număr de pagini: 256; 
Editura: Herald;
Titlu original:  8 Keys to End Bullying. Strategies for Parents and Schools.

În prezent, mai mult decât oricând, climatul cultural și social pare să încurajeze cruzimea și agresivitatea, chiar și în rândul celor mai tineri. Pe lângă tradiționalele tachinări din sala de clasă ori de pe terenul de joacă, rețelele de socializare atât de răspândite și de influente reprezintă un mediu propice pentru atac și umilințe. Deși din perspectivă adultului aceste incidente „inofensive” sunt minore și pot fi trecute cu vederea, pentru victime suferința este reală. Uneori, consecințele actelor de agresiune sunt iremediabile, ducând până la comportamente de autovătămare. 

  Citesc foarte multă ficţiune, însă mi-am dat seama că, uneori, e bine să iau o pauză de la acest gen şi să citesc ori cărţi de dezvoltare personală ori cărţi inspirate din cazuri reale. Am ales să citesc trei cărţi apărute la editura Herald: „Fenomenul bullying: 8 strategii pentru a-i pune capăt”, „Stresul: 8 strategii de gestionare” şi „Cum să-ţi gestionezi emoţiile copleşitoare şi să-ţi recapeţi autocontrolul”. M-au atras, întrucât găsesc subiectele discutate în aceste cărţi interesante şi utile. Probabil veţi spune că nu aveţi timp să citiţi (şi) cărţi de dezvoltare personală, iar lista motivelor este infinită (N-am timp, n-am bani, nu le înţeleg, nu îmi plac etc). Vă garantez că tot ceea ce a apărut în colecţia PsihoPractică e facil de citit şi înţeles. Încercaţi să nu mai fugiţi de cărţile de dezvoltare personală, căci într-o lume care avansează zi de zi, e bine să fim informaţi şi să fim pregătiţi în caz de urgenţă. 

„Fenomenul bullying, 8 strategii pentru a-i pune capăt” răspunde la multe întrebări: Cine agresează? Când? De ce? Cum apresează copiii? Chiar e posibil ca fraţii să se agreseze? Şi la multe altele. În primul rând, cred că această carte a fost scrisă pentru toţi părinţii ai căror copii au fost sau sunt agresaţi la şcoală sau într-un alt spaţiu, chiar şi pe domeniul public. Sunt convins că termenul de bullying a ajuns până la urechile dumneavoastră, iar dacă n-a ajuns este rău, pentru că nu ştiţi cum să vă feriţi copiii de un agresor. Deopotrivă, este potrivită pentru profesori şi chiar elevi. Signe Whitson ne introduce în mintea agresorului, oferindu-ne posibile motive pentru care acesta simte nevoia de a se lua de cineva. Ne face să înţelegem modul de gândire al agresorului, cu toate că nu suntem de acord cu el.

Pentru cei care consideră că bullying-ul nu este o problemă importantă, ci una trecătoare, la care fiecare în parte trebuie să găsim soluţii, vă ofer un citat din carte, care mi-a plăcut mult:

"Pentru oricine spune că problemele copiilor sunt neînsemnate, vă asigur că suferința provocată de bullying este devastatoare, indiferent de vârstă."
Acum, că (sper) v-am atras atenţia asupra bullying-ului, un fenomen care se extinde din ce în ce mai mult, am să vă scriu o poveste reală, despre un „costum” pe care-l „îmbracă” acest fenomen.

 M-am trezit, m-am îmbrăcat şi am plecat spre staţia de autobuz. Când m-am urcat în autobuz, m-am aşezat, fără intenţie, în spatele a doi copii, cam de vreo 12-13 ani, care discutau despre faptul că X (aşa am să numesc primul copil, iar Y, al doilea copil) nu va face sport în ziua respectivă, pentru că are o problemă la picior. Y, celălalt copil, a spus că nici el nu va face sport, dar motivul lui nu i s-a părut întemeiat lui X – nu va face sport, deoarece i s-au lipit ochelarii de nas. Elevul X a râs uşor, fără să atragă atenţia sau să-l stingherească pe Y. Ba chiar şi Y a zâmbit puţin. Apoi, elevul X l-a tot rugat pe Y să-i zică motivul pentru care nu va face sport. Acesta a formulat motivul, ruşinându-se, astfel: „Pentru că K îmi tot pune piedică când alerg, iar o parte din colegi râd de mine.” Elevul X nu a râs, ci s-a încruntat, vizibil deranjat de situaţie, zicând: „De ce nu îi spui asta doamnei profesor? Te va înţelege, se va lua de el şi tu nu vei mai avea probleme.” Y: „Ideea e că pe mine mă vede dacă îi pun piedică, dar pe el nu-l vede!”. X: „Crede-mă, aşa-mi făcea şi mie, dar i-am zis doamnei şi acum nu îmi mai face nimic. Nu te sfii să faci la fel!” 

Voi ce credeţi despre această situaţie? De data aceasta, cineva a înţeles situaţia şi nu a început să râdă, descurajându-l pe celălalt. Elevul X este un adevărat model. Nu ezitaţi să-i urmaţi sfatul! Tare m-aş fi bucurat dacă, la ora 14, când m-am întors acasă cu acelaşi autobuz, i-aş fi văzut pe cei doi copii bucuroşi că au rezolvat problema. Cred că, dacă Y nu s-ar fi dus să discute cu profesoara de sport, precis ar fi făcut-o X în locul lui, X fiind mult mai îndrăznet.

Nu vă imaginaţi cât de mult poate să supere pe un copil o agresiune care se repetă zilnic. Râsetele colegilor sunt şi mai rele, căci înseamnă că cei care râd sunt alături de agresor. Agresorul crede că e bine ce face şi va continua. 
Copiii vor atenţie, învăţaţi să-i ascultaţi. Nu mai spuneţi că bullying-ul este ceva trecător, că nu e. Nimeni nu merită să fie tratat urât de un alt om. Nimeni nu merită să accepte jigniri. Vă rog, luaţi măsuri. Începeţi cu această carte!
Signe Whitson reușește să atragă atenția asupra agresiunii petrecute în școli, la joacă, pe internet, precum și asupra faptului că schimbarea atitudinii pe care martorii și victimele o au față de agresiune poate combate eficient comportamentele agresive. Prin exerciții și exemple, Whitson demonstrează că adulții pot învăța și implementa numeroase tehnici rapide și accesibile prin care pot ușura enorm viața copiilor. Acest volum cuprinde 8 strategii de bază pentru părinți, cadre didactice, consilieri școlari și alți specialiști din domeniul educației. Aplicându-le zi de zi, se poate crea un climat școlar pozitiv, se poate combate bullying-ul cibernetic și se sprijină cultivarea competențelor emoționale și sociale.


Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Herald, la un preţ tentant. În aceeaşi colecţie au mai apărut şi „Trauma: 8 strategii de vindecare”, „Stresul: 8 strategii de gestionare”, „Borderline: cum să trăieşti alături de o persoană cu emoţii extreme”, „Cum să-ţi gestionezi emoţiile copleşitoare şi să-ţi recapeţi autocontrolul. Ghidul practic de terapie comportamentală dialectică”. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare